De Duh

Rătăcitorul

on
July 11, 2018

Rătăcitorul e o persoană fără casă, fără direcție, fără scop, fără o identitate clară, fără apartenență la un grup, fără o ocupație concretă. Rătăcitorul are o abilitate foarte mare de adaptare. În momentul în care ajunge într-un loc nou, are capacitate de analiză rapidă a mediului și de indentificare a oportunităților într-un timp foarte scurt. Un Rătăcitor nu cunoaște frică și are o putere mare de manipulare și convingere. Este o combinație convenabilă de introvertit și extrovertit, lasă oamenii să se apropie de el doar cât are nevoie, și devine mai sociabil doar în momentul în care interacțiunea îi poate aduce anumite beneficii. Un rătăcitor se infiltrează cu repeziciune în orice habitat, învață repede, și îi poate fermeca ușor pe ceilalți prin cunoștințele sale generale lăsând impresia că este inteligent, de încredere și util. Rătăcitorii sunt exploratori care culeg informații, idei, învățături și care se simt foarte bine atunci când împărtășesc cu ceilalți modul lor universal de a vedea lucrurile. Rătăcitorii împrăștie tot timpul deziderate despre pace, armonie, iubire, compasiune, echilibru și curaj. Când călătorești primești întrebarea asta destul de des. Cu ce te ocupi? Ce faci ca să îți câștigi pâinea? De obicei obișnuiam să fiu destul de sincer, spunându-le ce făceam în acel an. Dar la un moment dat a devenit confuz să îmi schimb răspunsul de fiecare dată. In facultate am avut o sumedenie de ocupații de la barman, ospătar, model, bișnitar, pr, agent de vânzări iar pe perioada de după facultate am început să mă implic în proiecte mai serioase. Pornind de la inginer în telecomunicații am deviat ușor spre agent turistic pentru vânători străini, horticultor, programator, online marketing manager, consultant de călătorie, comerciant online, manager de resort și mai nou blogger. Anul și ocupația! Multe din aceste îndeletniciri nu au nici o legătură între ele. Acum recunosc ca fiind la 30 de ani și uitându-mă în urmă mă sperie puțin că mă plictisesc atât de repede în toate proiectele pe care le-am inițiat. În multe dintre ele chiar am avut succes, dar dintr-un impuls ciudat abandonez mereu la jumătatea drumului chiar pe panta ascendentă. Îmi demonstrez că pot, mă plictisesc și îmi caut mereu altă provocare și realizez după atâția ani ca împlinirea doar pe plan material nu a fost niciodată de ajuns pentru mine. Orice prost poate să facă bani, dar nu oricine știe când să se oprească și cum să îi folosească. Mă întorc acasă și mă întâlnesc cu prieteni sau foști colegi care au fost consecvenți și care au urmat o singură carieră, care acum sunt medici specialiști, programatori seniori, judecători sau care au businessuri vechi de 10 ani și nu știu dacă să mă sperie labilitatea mea sau să mă bucure. Până acum am considerat că fiind versatil, învățând câte puțin din mai multe domenii și evitând să mă concentrez pe o singură direcție, îmi poate mări orizonturile și stimula încontinuu imaginația și creativitatea. Chiar evoluția a arătat că speciile care erau specializate pe un singur tip de supraviețuire au avut un dezavantaj semnificativ în fața speciilor generaliste, care găseau metode de supraviețuire indiferent de ce le oferea natura imprevizibilă. Activând în atâtea domenii am ajuns să creez hibrizi sau să fiu autosuficient atunci când vreau să îmi deschid un business. Muncesc mereu doar cât să îmi fie suficient să duc o viață decentă, să călătoresc, să îmi ajut familia și să nu îmi lipsească nimic. Dacă fac mai mulți bani decât am nevoie, abandonez proiectul și plec în vacanță câteva luni sau poate chiar un an de zile. Când resursele mi se epuizează o iau de la capăt. În afară de mașină pe care mi-am cumpărat-o imediat după sfârșitul facultății și pe care am vândut-o după un an înainte să plec din țară, nu am avut niciodată nici o posesiune materială, nici o casă, nici un teren. Am investit mereu doar în experiențe, iar fără posesiuni am fost liber toată viața și sunt dependent acest sentiment. Ăsta sunt eu, mă plictisesc repede, îmi asum riscuri, fac o grămadă de greșeli, iau decizii din inimă, urăsc regulile, mă răzgândesc mereu, muncesc pe cont propriu și nu ezit nici o clipă să visez la lucruri mari!

TAGS
RELATED POSTS

LEAVE A COMMENT

CIPRIAN IFTIME
Zanzibar, TZ

Bună, eu sunt Ciprian și am părăsit viața confortabilă de la oraș pentru sălbaticul Zanzibar. Blogul meu nu este numai despre această insulă minunată, ajută de asemenea la reprimare materială, devoalare personală, răzvrătire socială, părăsire de sine și alte chestiuni spirituale. Eu sunt omul care îți spune toate lucrurile neplăcute pe care nu ești pregătit nici să le asculți, și nici să le accepți. Dar nu contează că nu am dreptate, unghiurile noastre de vedere sunt adiacente și doar împreună devenim o unitate.

Thumb Up
Urmaresc
Zboruri Zanzibar