Intro

Iraționalitatea, dogmatismul și ignoranța sunt cauzele principale care stau la baza mizeriei și problemelor globale. Mințile noastre, deși cele mai complexe mecanisme din universul cunoscut, sunt ciuruite de credințe false, prejudecăți recurente și disonanță între modelul realității proprii și realitatea însăși ce duc la presupuneri greșite, percepții și opinii deformate. Toate deciziile, emoțiile și acțiunile noastre își au sursa în propriile credințe deci este absolut necesar să dezvoltăm o gândire obiectivă, clară, ca să evităm ca gândurile distorsionate să ne saboteze evoluția și relația cu cei din jur.

Credințe

Ca indivizi suntem încorporați în rețeaua colectivă a societății. Nu suntem programați ca să dezvoltăm o perspectivă clară și imparțială a realității și nici nu ni se încurajează percepția rațională și înțelepciunea înăscută. Noi suntem programați să moștenim conceptele, valorile și judecățile de la tribul din care faci parte, să curgem cu credințele propriei culturi. Oamenii nu își aleg valorile, ei le imită. Urmărim scenariul scris de familie, școală, prieteni, biserică, comunitate și societate pe ansamblu, iar fiecare cultură vine cu propriile sale așteptări și standarde. Oamenii sunt animale de turma, vor să facă parte, să fie acceptați, respectați, plăcuți, iar aceste dorințe deformează adevărul. Problema este că aceste aspirații, dacă nu sunt conștientizate, verificate și înțelese, pot să ne devieze de la valorile noastre reale. Credințele sunt lanțuri complexe de algoritmi cognitivi și atunci când aceștia sunt adânc condiționați, pot crea perspective foarte distorsionate ale lumii. Credințele nu există în izolare, ele sunt legate unele de altele deci schimbând o credință le poate amenința și pe celelalte, ce face rezistența și mai puternică în fața acceptării unui alt punct de vedere. Iar atunci când oamenii acționează conform cu aceste viziuni greșite pot crea multă distrugere și suferință în numele propriei perspective asupra binelui.

Prejudecățile

Prejudecățile sunt interferențe reflexive care țâșnesc din premize culturale fără să fim conștienți, tipare ascunse care provin din convingeri greșite și care vor continua să rezulte în aceleași erori și decizii proaste la nesfârșit. Fie că alunecăm pe o pantă alunecoasă și simțim că un pas mic va conduce la un lanț întreg de consecințe nedorite, fie că suntem contaminați de false dihotomii găsind ca alternativă la o extremă doar o altă soluție drastică, prejudecățile duc la erori de logică, frustrare și căutarea în afara noastră de vinovați pentru propriile limitări. Dar nu toate prejudecățile sunt erori de logică iar cele mai subtile greșeli apar în locuri unde nici nu te gândești să te uiți. Amintirile noastre de exemplu sunt mult mai puțin exacte decât credem noi că sunt. Contrar credințelor noastre, amintirile nu descriu evenimentele așa cum s-au întâmplat, dar reconstruiesc și schimbă acele evenimente de fiecare dată când sunt evocate. Istoria este scrisă de învingători pentru a-și justifica propriile cruzimi, pentru a alimenta patriotismul și pentru a opri eventualele pretenții îndreptățite ale pierzătorilor. Istoria personală este rescrisă constant din aceleași motive. Obiectivitatea este oferită ofrandă unor scopuri superioare. Deci practic nu există nici o istorie, iar încercarea de a întregi evenimentele reale este imposibilă pentru că istoria reprezintă doar o serie de explicații părtinitoare. Supraevaluăm informațiile care sunt disponibile, prezentate prima dată, mai frecvent sau mai recent. Din trecut păstrăm doar ce ne avantajează iar perspectiva asupra viitorului este denaturată devenind atât de imperfecți în nașterea predicțiilor și evaluarea probabilităților pe baza unor supoziții speculate și sculptate de mediul în care am crescut. Prejudecățile stau la baza ideilor homofobe, rasiste, sexiste, xenofobe, antisemitiste, ce au dus prin persecutari, holocaust, purificări, sclavie și genocid la unele din cele mai mari crime împotriva umanității.

Harta

Oamenilor le plac poveștile, se consideră speciali, în centrul creației, parte dintr-un univers unde nimic nu e întâmplător, unde forțele binelui se luptă constant cu forțele răului și unde faptele lor din această lume vor cântări în lumea de apoi. Creierul nostru are o lățime de bandă limitată și din acest motiv simplificăm și filtram toți stimulii senzoriali, construim cu rapiditate narațiuni pe baza unor indicii, găsim explicații pentru manifestările complexe din lumea înconjurătoare și tragem concluzii pripite. Oamenii caută tipare în tot ce este în jurul lor. Este o reminiscență a creierului nostru primitiv care avea nevoie să recunoască tipare pentru a identifica privirea apropiaților sau a dușmanilor, automatisme în comportamentul prăzii sau a prădătorilor. Numai că noi aplicăm această abilitate de organizare a materiei în tipare în orice ne iese în cale, fie că e o conglomerare de stele în formă de scorpion, una muntoasă de pe Marte cu față umană, sau fața lui iisus într-un trunchi de copac proaspăt tăiat, adorăm să găsim forme apropiate de cele cunoscute în tot ce ne înconjoară. De asemenea, gruparea sau frecvența ne fac să căutăm tipare și sens în repetiția de lucruri și situații similare asemenea unei persoane care caută sens în faptul că se uită la ceas doar la ore fixe. Vrem ca lumea să aibă sens așa că o minimalizăm și luăm decizii bazate pe o simulare internă suprasimplificata care nu se pliază în nici un fel pe realitatea obiectivă. Tendința noastră de a căuta sens în lucruri care pot fi în totalitate fără sens stă la baza tuturor superstițiilor, gândirii conspiraționiste și ideologiilor distructive ale istoriei. Extrem de multe atrocitatati au fost comise pentru că oameni influenți au crezut prea mult în sistemele narative suprasimplificate fie în domenii precum politică, religie sau economie.

Divizarea

Motivația principala a acțiunilor noastre nu este să vedem lumea așa cum e și adevărul pur, noi vrem să fim văzuți într-un mod pozitiv de către lume și să ni se dea dreptate. Motoarele de căutare, canalele de televiziune, platformele de entertainment sau de social media sunt recompensate din click, vizite și timp petrecut în fața ecranelor așa că este în interesul lor să se concentreze pe dorințele de validare și slăbiciunile cititorilor și mai puțin pe a determina și prezenta adevărul. Algoritmii digitali care distribuie informația mai departe se concentrează pe imaginea pe care vrem să o creăm despre noi, pe validarea opiniilor noastre și nu pe ce vrem să devenim, distorsionând astfel algoritmii noștrii cognitivi și îndepărtându-ne de adevăr. Lumea modernă a fost împărțită între capitaliști și socialiști, dreapta și stânga, religioși și atei, nord și sud dar în acest moment tehnologia adâncește și mai mult diferențele din aceste tabere. Orice stâlcire a adevărului este folosită ca motiv de separație și conflict. Indiferent de tabăra în care extremistul se situează el se consideră în posesia adevărului absolut. Dar ce nu știe acest revoluționar este că nu există un adevăr și o realitate obiectivă. Noi suntem cei care ne facem propriul adevăr și care ne construim propria realitate. Nu contează cât de adevărate sau false sunt credințele noastre atât cât au sens pentru noi și atâta timp cât respectam adevărurile și credințele celor din jurul nostru. Dar există esența adevărului care este aceeași pentru toată lumea iar ea nu creează conflict, ci unitate, și din ea au luat laștere toate deviațiile și interpretările. Așa cum o rază de lumina are aceleași proprietăți, viteză, comportament, indiferent de observator, esența adevărului nu are umbre, nu are interpretare, nu are optică, ea este referința. Din păcate lăcomia, dorința de putere, superficialitatea au corupt toate aceste sisteme iar noi ne concentrăm pe exterior, aparențe, în loc să investim în înțelepciune, caracter, bunăstare spirituală, calm și autocontrol.

Concluzii

Dacă nu suntem capabili să cucerim tendințele umane de a crede și de a acționa în conformitate cu dogma și dorința, aceleași forțe care cauzează distrugere și război azi, vor cauza extincția totală de mâine. Trebuie să fii în control, să înțelegi că orice credință este doar o poziție temporară de care nu trebuie să te atașezi, o mască cu care te identifici, că orice prejudecată provine din contextul în care ai crescut și că teritoriul lumii este mult mai complex decât harta mentală pe care tu poți să o cuprinzi. Trebuie să accepți faptul că eșți ignorant, ca tot ce știi are un adevăr diferit față de ce știu alții, iar fiecare zi trebuie să fie un test mental, o oportunitate să procesezi, dezvolți și de a crește software-ul tău cognitiv. Astfel nimic din ce va contrazice credințele tale, experiențe prin care treci sau argumentele celorlalți, nu vor reprezenta o amenințare la adresa identității tale și nu te va dezechilibra. Vrem să avem dreptate așa că adunăm dovezi care să confirme actuala optică și ii îndepărtăm pe cei care au convingeri diferite, mai degrabă decât să evaluăm obiectiv dovezile din mai multe surse, să observăm separat evenimentele și nu în relație, sau să ascultăm cu receptivitate argumentele celor care au credințe diferite față de noi. Pune sub semnul întrebării toate credințele tale, presupunerile și construiește o perspectivă asupra lumii cât mai solidă. Să te depășești și să te optimizezi trebuie să fie o dorință mai puternic inoculată în identitatea ta decât dorința să lupți împotriva a cea ce amenință să-ti submineze convingerile.